Cumu aghjustà u rapportu di carbone à azotu in u compostu di materie prime

In l'articuli precedenti, avemu mintuatu l'impurtanza di "rapportu di carbonu à nitrogenu" in a produzzione di compostu parechje volte, ma ci sò sempre assai lettori chì sò sempre pieni di dubbitu nantu à u cuncettu di "rapportu di carbonu à nitrogenu" è cumu uperà.Avà avemu da vene.Discutete stu prublema cun voi.

 

Prima, u "rapportu di carbone à nitrogenu" hè u rapportu di carbonu à nitrogenu.Ci hè una varietà di elementi in materiale compostu, è u carbone è u nitrogenu sò dui di i più impurtanti:

U carbone hè una sustanza chì pò furnisce l'energia per i microorganismi, in generale, i carbuidrati, cum'è u zuccaru marronu, melassa, amidu (farina di granu), etc., sò tutti "fonti di carbone", è paglia, paglia di granu, è altre paglia pò ancu esse. capitu cum'è "fonti di carbone".

U nitrogenu pò aumentà u nitrogenu per u crescita di i microorganismi.Cosa hè riccu in nitrogenu?Urea, aminoacidi, manure di pollo (l'alimentu hè un alimentu riccu di proteina), etc. In generale, i materiali chì fermentemu sò principalmente fonti di nitrogenu, è dopu aghjunghjemu in modu adattatu "fonti di carbone" cumu necessariu per aghjustà u rapportu di carbonu à nitrogenu.

L'effettu di a ratio di carbonu à nitrogenu nantu à u compostu

A difficultà di u compostu si trova in a manera di cuntrullà u rapportu di carbonu-azotu in un intervallu raghjone.Per quessa, quandu aghjunghjenu materiali di compostu, sia cù u pesu o altre unità di misurazione, diversi materiali composti devenu esse cunvertiti in unità equivalenti di misura.

In u prucessu di compostu, u cuntenutu di l'umidità di circa 60% hè più favurevule à a descomposizione microbiana, ancu s'è u rapportu di carbonu-nitrogenu di i rifiuti alimentarii hè vicinu à 20: 1, ma u so cuntenutu d'acqua pò esse trà 85-95%.cusì.Hè di solitu bisognu di aghjunghje materiali marroni à i rifiuti di cucina, u materiale marrone pò aspirà l'umidità in eccesso.turner compostper un periudu di tempu per incuragisce u flussu di l'aire, altrimente, u compostu puderia stink.Se u materiale di compostu hè assai umitu, si move versu un rapportu di carbonu à nitrogenu di 40: 1.Se u materiale di compostu hè digià vicinu à u 60% di l'umidità, prestu puderà confià nantu à a ratio perfetta di 30: 1.

 

Avà, avemu da presentà à i rapporti più cumpleti di carbonu-azotu di materiali di composting.Pudete aghjustà u nùmeru di materiali famosi secondu i materiali di compostu chì pudete aduprà è combina i metudi di misurazioni sopra citati per fà i rapporti di carbonu-nitrogenu à a gamma perfetta.

Questi rapporti sò basati nantu à i medii è l'attuale C: N, pò esse qualchì variazione in u prucessu propiu, però, questi sò sempre un modu assai bonu per cuntrullà u carbonu è u nitrogenu in u vostru compostu quandu site compostu.

 

U rapportu di carbone à nitrogenu di materiali marroni cumunimenti usati

Materiale

Rapportu C/N

Ccuntenutu arbu

U cuntenutu di nitrogenu

Cartulina tagliuzzata

350

350

1

Legnu durubarca

223

223

1

Legnu durucfianchi

560

560

1

Dfoglie lisse

60

60

1

Gtorna foglie

45

45

1

Ngiurnale

450

450

1

Pinunanguille

80

80

1

Sawdust

325

325

1

Ccorteccia di ork

496

496

1

Cchips ork

641

641

1

Oà paglia

60

60

1

Risu straw

120

120

1

bè wboni patatine

400

400

1

 

Copertaed piante

Materiale

Rapportu C/N

Ccuntenutu arbu

U cuntenutu di nitrogenu

Alfalfa

12

12

1

Ryegrass

26

26

1

U granu saracenu

34

34

1

Camante

23

23

1

Cowpeas

21

21

1

Millet

44

44

1

Veccia di latte cinese

11

11

1

Foglia di mustarda

26

26

1

Pennisetum

50

50

1

Soia

20

20

1

Sudangrass

44

44

1

U granu d'invernu

14

14

1

 

Rifiuti di cucina

Materiale

Rapportu C/N

Ccuntenutu arbu

U cuntenutu di nitrogenu

Plant ash

25

25

1

Cafègtondi

20

20

1

Gscarti ardenti(rami morti)

30

30

1

Mdeve erba

20

20

1

Kprurigina spazzatura

20

20

1

Fripiglià e foglie di verdura

37

37

1

Tissu

110

110

1

Arbusti podati

53

53

1

Carta igienica

70

70

1

Tomate in conserva abbandunata

11

11

1

Rami d'arburu pruned

16

16

1

Erba secca

20

20

1

Erba fresca

10

10

1

 

Altri materiali di compostu di pianta

Materiale

Rapportu C/N

Ccuntenutu arbu

U cuntenutu di nitrogenu

Avinaccia di pupula

13

13

1

Banana/ Foglia di banana

25

25

1

Cshell d'occu

180

180

1

Corn cob

80

80

1

Steli di granu

75

75

1

Fruit scraps

35

35

1

Gvinaccia di colza

65

65

1

Gcolza

80

80

1

Erba secca

40

40

1

Dry legumis piante

20

20

1

Pods

30

30

1

Ocunchiglia viva

30

30

1

Rbuccia di ghiaccio

121

121

1

Gusci di arachidi

35

35

1

Rifiuti vegetali frondosi

10

10

1

Sscarti vegetali tarchi

15

15

1

 

Amanure nimale

Materiale

Rapportu C/N

Ccuntenutu arbu

U cuntenutu di nitrogenu

Cghjacaru manure

6

6

1

Vaccamanure

15

15

1

Gmanure d'avena

11

11

1

Horse manure

30

30

1

Manure umanu

7

7

1

Pig manure

14

14

1

Manure di cunigliu

12

12

1

Mancu di pecuri

15

15

1

Urine

0,8

0,8

1

 

Oi so materiali

Materiale

Rapportu C/N

Ccuntenutu arbu

U cuntenutu di nitrogenu

Escrementi di granchiu / aragosta

5

5

1

Fescrementi

5

5

1

Luscarti di mulinu

170

170

1

Seaweed

10

10

1

Residu di granu(grande birreria)

12

12

1

Gresidu di pioggia(microbirreria)

15

15

1

Giacinto d'acqua

25

25

1

 

Ccatalizzatore di omposting

Materiale

Rapportu C/N

Ccuntenutu arbu

U cuntenutu di nitrogenu

Bpolvera forte

14

14

1

Buna polvera

7

7

1

cuttuni/farina di soia

7

7

1

 

U polu di sangue hè un pezzu furmatu da l'asciugatura di sangue di l'animali.U polu di sangue hè principarmenti utilizatu per aumentà u cuntenutu di i cables di nitrogenu in a terra, facendu chì i pianti crescenu più densi è i vegetali verdi più "verdi".Cuntrariu à u polu di l'ossu, u polu di sangue pò riduce u pH di a terra è rende a terra acidica.A terra hè assai benefica per i pianti.

U rolu di u polu di sangue è u polu d'ossu Hanu un bonu effettu nantu à a migliione di a terra, è a fertilizazione sbagliata ùn brusgiarà micca i vostri pianti.Se u tarrenu hè acidicu, aduprate a farina d'osse per aumentà u cuntenutu di fosforu è calciu, facendu a terra alkaline, Hè adattatu per i pianti di fiori è frutti.Se u tarrenu hè alkaline, aduprate u polu di sangue per aumentà u cuntenutu di nitrogenu è rende a terra acidica.Hè adattatu per e piante fronde.In corta, aghjunghjendu i dui sopra à u compostu hè bonu per u compostu.

 

Cumu calculà

Sicondu u rapportu di carbonu-azotu di parechji materiali datu in a lista sopra, cumminati cù i materiali utilizati in u compostu, cuntate u numeru tutale di diversi materiali di composting, calculate u cuntenutu tutale di carbonu, è dopu dividite da u numeru tutale di parti per fà. Stu numeru deve esse trà 20 è 40.

 

Un esempiu per illustrà cumu u rapportu di carbone à nitrogenu hè calculatu:

Assuming chì ci sò 8 tunnellati di vacca è paglia di granu cum'è materiale ausiliariu, quantu paglia di granu avemu bisognu di aghjunghje per fà chì a ratio di carbonu-azotu di u materiale tutale righjunghji 30: 1?

Avemu cercatu a tavula è truvamu chì u rapportu di carbonu-azotu di u sterco di vacca hè 15: 1, u rapportu di carbone-azotu di paglia di granu hè 60: 1, è u rapportu di carbonu-azotu di i dui hè 4: 1, cusì avemu solu bisognu di mette a quantità di paglia di granu in 1/4 di a quantità di sterco di vacca.Iè, questu hè 2 tunnellate di paglia di granu.

 

Sì avete altre dumande o bisogni, per piacè cuntattateci per i seguenti modi:
WhatsApp: +86 13822531567
Email: sale@tagrm.com


Tempu di posta: Jul-07-2022